Livia Pancu: Bună, Alexandru. Te voi ruga să te prezinți pe scurt și să ne povestești cum ai început să lucrezi în domeniul artei contemporane?
Alexandru Paul: Salut, Livia. Sunt Alexandru Paul, am 50 de ani, sunt fotograf și videograf și locuiesc în București. Sunt implicat în scena de artă contemporană din postura unui artist care folosește fotografia, arta video, desenul și care face instalații. În același timp, colaborez cu artiști, galerii și instituții de artă, documentând activitatea acestora. Din 1996 până pe la mijlocul anilor 2000, am lucrat mai mult pentru reviste de modă și lifestyle, dar și în publicitate. Ulterior, am avut mai mult timp și mai multe resurse pentru a face proiecte și pentru a le expune. După 2007, au început să apară mai multe instituții de artă contemporană, care au adus cu ele și informații despre scena de artă internațională.

LP: Care este dinamica relației dintre scena independentă de artă și mediul academic și /sau cu municipalitatea?
AP: Nu sunt foarte implicat în niciunul dintre aceste sectoare, dar din afară nu se pare că ar fi foarte conectate.

LP: De ce crezi că există puțină cunoaștere referitoare la arta contemporană în randul publicului larg?
AP: Nu e vorba că oamenii au cunoștințe foarte slabe despre arta contemporană; cred că au cunoștințe foarte puține în general. Școala e slabă, televiziunea e dăunătoare, social media sunt dăunătoare. Oamenii îi privesc pe artiștii contemporani ca pe niște proști aroganți, iar, rândul lor, artiștii cred că oamenii sunt proști. Dacă trebuie să facă ceva, acel ceva trebuie făcut de artiști pentru că oamenii sunt cei care plătesc.

LP: Care este rolul meseriei de manager cultural in economia culturala?
AP: Nu știu exact. Cred că managerul cultural ar trebui să conecteze oamenii cu actul de cultură într-un mod cât mai simplu.

LP: Care a fost primul tău contact cu scena de arta contemporană din Iași?
AP: Primul meu contact cu scena de artă din Iași a fost în 2015, când am fost invitat de tranzi.ro/Iași să documentez expoziția despre pogromul de la Iași. Știam dinainte câteva nume de artiști din Iași, în special artiștii implicați în Bienala Periferic.

LP: [despre Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească] Care sunt principalele aspecte pe care ar trebui sa le aibă în vedere municipalitatea pentru ca un proiect de asemenea anvergură să aibă relevanță pe scena națională și internațională?
AP: Nu am experiență cu asemenea instituții, deci nu știu cum ar trebui să arate. Mi se pare, însă, că oamenii sunt mai interesați de tot felul de basme, decât de soluții practice. De asemenea, mi se pare că sunt mai interesați de narațiuni individuale decât de narațiuni generale/sociale. Cred că o instituție care mediază între artiști și cetățeni ar trebui să acorde o atenție mai mare la ceea ce vor cetățenii să vadă, decât la ce vor artiștii să expună.

LP: Când te gândești la scena de artă contemporană din Iași ce nume de artiști, asociații, organizații îți vin în minte?
AP: Tranzit, Vector, Periferic, Matei Bejenaru, Universitatea de Arte, Dan Acostioaiei, Cezar Lăzărescu, Florin Bobu, Dima Oboroc.

LP: Care ar trebui sa fie strategia de comunicare a municipalității în privința relației cu scena independentă din Iași?
AP: Nu știu care ar trebui să fie primul pas; probabil găsirea unor persoane care vorbesc limba ambelor entități.

Livia Pancu: Hello, Alexandru. First of all, could you briefly introduce yourself and tell us how you started working in contemporary art?
Alexandru Paul: Hi, Livia. My name is Alexandru Paul, I’m fifty years old and I work as a photographer and videographer in Bucharest. I am involved in the contemporary art scene as an artist, using photography, video art, drawing and installation. At the same time, I work for galleries, art institutions and artists, documenting their work. From 1996 to mid-2000s, I actually worked a lot for fashion and lifestyle magazines, and also in advertising. Afterwards, I found time and resources to start making art projects and to exhibit them. After 2007, several contemporary art institutions opened up, strengthening the ties with the international art scene.

LP: What do you think is the relationship between the independent art scene and academia and/or the municipality?
AP: I’m not very involved in any of these sectors, but from the outside they don’t seem very connected.

LP: Why do you think there is so little knowledge about contemporary art among the general public?
AP: It is not that people have very poor knowledge about contemporary art. They simply have very poor knowledge about everything. School is bad, television is bad, social media is bad. They all want only money and do not care about what they deliver. In Romania, people think that contemporary artists are stupid and infatuated, and the artist are thinking that people are simply stupid. If it is anything to do, then the artist has to do it, as the people pay the bill.

LP: What is the role of the cultural manager in the cultural economy?
AP: I don’t know exactly. I think the cultural manager should connect people with culture in the simplest way possible.

LP: What was your first contact with the contemporary art scene in Iași?
AP: My first contact with the art scene in Iași was in 2015, when I was invited by tranzit.ro/Iași to document the exhibition about the Iași Pogrom. I had already known a few names of artists from Iași, especially the artists involved in the Periferic Biennial.

LP: What are the main aspects that the municipality should take into account for a project of this scale to be relevant on the national and international scene?
AP: I don’t have any experience with such institutions, so I don’t know how it should look. But it seems to me that people are more interested in all sorts of fairy tales than down-to-earth solutions. Also, it seems to me that they are more interested in individual narratives than general/social narratives. I think an institution that mediates between artists and citizens should pay more attention to what citizens want to see than what artists want to exhibit.

LP: What names come to mind when you think of Iași contemporary art scene?
AP: Tranzit, Vector, Periferic, Matei Bejenaru, Art University, Dan Acostioaiei, Cezar Lăzărescu, Florin Bobu, Dima Oboroc.

LP: What should be the communication strategy of the municipality regarding the relationship with the independent scene in Iași?
AP: I don’t know what the first step should be; probably finding people who speak the language of both entities.

Alexandru Paul (1971) este un artist vizual care trăiește și lucrează în București. Având o educație mixtă ca geolog, realizator de film și fotograf, Paul lucrează cu fotografia, video, desenul și instalații. Unele dintre temele principale sunt intimitatea, perspective personale, frica de moarte, fanteziile moderne, mediul înconjurător. De asemenea, lucrează ca fotograf comercial în ultimii 25 de ani. Lucrările sale au fost expuse în galerii și muzee private din România și din străinătate.

Alexandru Paul (1971) is a visual artist living and working in Bucharest. Having a mixed education as a geologist, film maker and photographer, Paul is working with photography, video, drawing and installation. Some of the main themes are intimacy, personal insights, fear of death, modern fantasies, environment. As well, he is working as a commercial photographer for the last 25 years. His works were exhibited in private galleries and museums in Romania and abroad.