Livia Pancu: Bună, Sarah! Mulțumim că acceptat să ne acorzi acest interviu. Pentru început te-aș ruga să ne spui câteva lucruri despre tine.
Sarah Muscalu: Mulțumesc pentru invitație! Numele meu este Sarah Muscalu. Sunt artist vizual. Activez și locuiesc în Iași. Anul acesta mi-am susținut doctoratul pe o tema despre post medialitate. Cercetarea mea artistică este axată pe potențialul medial al fotografiei și picturii. Am studiat arte plastice la Universitatea Națională de Arte George Enescu. Ulterior, am făcut un master în arte vizuale la aceeași universitate. Cercetarea mea artistică vizează recontextualizarea mediului artistic, precum și conținutul mediatic care este preocupat în principal de contextul social, politic și cultural, în timp ce discursul meu artistic se bazează pe implicaţia condiției post-socialiste în arta contemporană, în principal, dintr-o perspectivă artistică critică ce se concretizează într-o practică post mediatică.

LP: Ai crescut în Iași?
SM: Da. M-am născut și am copilărit în Iași. Am absolvit Colegiul Național de Artă Octav Băncilă. Am fost într-un contact permanent cu arta și nu mi-am închipuit că aș fi putut face altceva în afară de artă.

LP: Când ai intrat în contact cu arta contemporană?
SM: În perioada liceului și în primul an de facultate am început să cercetez și să aflu mai multe despre arta contemporană, un subiect despre care nu știam foarte multe lucruri. Îmi amintesc că la un moment dat mama mea a citit în presă despre un important eveniment de artă contemporană care se desfășura în Iași. Era, evident, vorba despre Periferic. […] Privind retrospectiv, cred că aderarea României la Uniunea Europeană a fost un moment decisiv în conturarea discursului meu artistic (Iașul devenind dintr-o dată un oraș de graniță al Uniunii Europene).

LP: În ultimii zece ani și peisajul urban al Iașului a suferit schimbări majore. Impresia mea este că acest fapt poate corelat cu momentul aderării României la Uniunea Europeană.
SM: Da, s-au întâmplat multe lucruri în ultimul deceniu (schimbarea peisajului urban, mai multe investiții de capital etc.) Toate aceste lucruri sunt corelate. Condiția post-socialistă a țărilor din Europa de Est și modul în care memoria colectivă influențează imaginarul contemporan în aceste țări se află în centrul discursului meu artistic.

LP: De ce crezi că arta contemporană nu are o vizibilitate mai mare în cadrul publicului larg?
SM: În primul rând, cred că toți suntem parte a acestei probleme. Cred că există mai multe categorii de public. Părerea mea este că pentru a înțelege arta contemporană trebuie să faci tot timpul corelări cu propria ta cunoaștere. Totodată, în societatea noastră cred că este o problemă cu lipsa de gândire critică. De asemenea, nici nu există o instituție de artă contemporană care să adreseze această problemă.

LP: Se pare că noul Centru Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească ar putea juca acest rol. Ca artist local, ce așteptări ai de la această nouă instituție?
SM: Am destul de multe așteptări. În primul rând, municipalitatea nu ar trebui să intervină în direcția artistică a acestei instituții. De asemenea, pentru a atinge dimensiunea internațională pe care o urmărește această instituție, cred că este obligatoriu să consultăm, să absorbim și să integrăm oamenii care lucrează cu și pentru arta contemporană. Totodată, cred că misiunea acestei instituții trebuie să foarte bine definită.

LP: Un accent prea mare pus pe dimensiunea internațională ar putea ridica o serie de probleme, nu? De exemplu, unii artiști ar avea o vizibilitate mai mare decât ceilalți.
SM: Se poate întâmpla și asta. Cred însă că dacă echipa acestei noi instituții va fi aleasă cu atenție se va putea menține un echilibru în acest sens.

LP: Ce părere ai despre relația dintre scena de artă independentă, municipalitate și zona academică?
SM: Din punctul meu de vedere, scena de artă și zona academică au o relație de colaborare destul de bună, determinată de oameni cu viziuni asemănătoare. […] Din păcate, nu prea am văzut reprezentanți ai municipalității care să fie interesați de arta contemporană și de importanța acesteia într-o comunitate.

LP: Cum vezi tu rolul unui manager cultural?
SM: Cred că managerii culturali sunt esentiali pentru buna dezvoltare a scenei de artă. De obicei nu mă gândesc la management cultural ca la ceva făcut doar de o singură persoană, ci ca la un efort colectiv.

LP: Ai participat la mai multe expoziții în țară. Cum ți se pare că este percepută scena de artă din Iași?
SM: E o întrebare destul de dificilă. De fiecare dată când sunt într-un context cultural nou, sunt întrebată despre scena din Iași. De obicei, sunt destul de evazivă pentru că mi se pare un pic dificil să ieși în evidență dacă vii din Iași. Cred, în același timp, că dacă muncești mult și ești autentic în discursul și în practica artistică aceste lucruri te vor ajuta. Din acest motiv, sunt foarte interesată de toate inițiativele și toate propunerile care vin din partea colegilor mei de scenă. Se simte nevoia unui nou proiect colectiv de mare anvergură. Avem nevoie de mai multe inițiative, poate chiar de o nouă bienală. Nu trebuie însă să uităm de istoria scenei noastre. Periferic a pus Iașul pe harta artei contemporane și trebuie să ținem cont de acest lucru atunci când vom dori să construim un proiect nou.

LP: Ce nume de artiști îți vin minte când te gândești la scena de artă din Iași?
SM: Matei Bejenaru, Dan Acostioaei, Silvia Amancei și Bogdan Armanu, grupul InSitu (Mihai Vereştiuc, Lavinia German, Cătălin Soreanu), Anticamera (Gloria Luca şi Tudor Pătraşcu) Smaranda Ursuleanu.

Livia Pancu: Hi, Sarah! Thank you for accepting to do this interview. Tell us a bit about you and your relation with contemporary art.
Sarah Muscalu: Thanks for inviting me! My name is Sarah Muscalu. I’m a visual artist, working and living in Iasi. This year I defended my Phd thesis on postmediality. My artistic research and interests are mainly focused on the medial potential of photography and painting. I studied fine arts at the George Enescu National University of Iași, graduating in 2016. Afterwards, I was enrolled in an MA program at the same university, studying Theories and Practices in the Visual Arts. My artistic research confronts the recontextualization of the artistic medium, as well as the mediatic content which is mainly preoccupied by the social, political, and cultural environment, while my artistic discourse is based on the implication of the post socialist condition in the contemporary visuality mainly in a critical artistic reflection which I refer to as embodied in a Postmedia practice.

LP: Did you grow up in Iași?
SM: Yes. I was born in Iași, I grew up in Iași and I work here. I went to highschool at the local National College of Art. Somehow, I had a permanent contact with the artistic life of Iaşi and I have to say that I never truly imagined that I would do anything else.

LP: When did you get in contact with contemporary art?
SM: During high school and also during the first year at the university, I was in a period of research, of accommodation and I didn’t really know many things about contemporary art. But I remember that my mother was reading in the newspaper about a very important contemporary art event in Iaşi. Of course, it was the Periferic Biennial. […] Looking back, I think Romania’s accession to the European Union (2007) was a defining moment in determining my artistic discourse; Iaşi suddenly became a eastern bastion of the EU. Even though I didn’t realize these things at that time, now it’s clear that it was a critical aspect of how I built my entire universe and discourse.

LP: You’ve witnessed how the city landscape has changed over the last decade. I guess part of that transformation has to do with Iasi being a border city of the EU…
SM: Yes, a lot of things happened over the last ten years (change of the city’s landscape, an increase in movement of capital etc.). All these things are now working together. The post-socialist condition of the eastern european countries and the way in which collective memory impacts the contemporary imaginary in those countries are at the heart of my artistic discourse. […]

LP: I think your artistic research and practice should be more visible than it is at the moment. Well, I think in general contemporary art practice should be more public because it’s pretty relevant to what’s happening right now. I’m not trying to blame the public, but why do you think the general public is not really into contemporary art?
SM: In a way we are all part of this condition. There are publics and publics. In my opinion, understanding contemporary art requires constant referentiality to your own knowledge; so the more you know, the more you want to know. There is also a problem with critical thinking. Additionally, there is no contemporary art institution in Iasi to address this problem. This aspect is absolutely decisive

LP: Apparently there will be an institution: International Center for Contemporary Art “Turkish Bath”. As an Iași based artist what are your expectations from this institution?
SM: Well, I have a lot of expectations. Firstly, maybe it’s important to clarify that the municipality should not interfere in the artistic approach of this institution. In order to achieve the international dimension to which this institution strives, I believe it’s mandatory to consult, to absorb and to integrate the people who are working with and for contemporary art. At the same time, it’s important to know what will be the mission of this new institution?

LP: There might be a problem when something international enters the local context. Usually there are positives, but also there could be some side effects: if this international aspect is pushed very much, then only some of the local artists get to have visibility or acquire more knowledge. The rest can get very frustrated.
SM: Yes, that’s true. But I think if the people who will work and who will contribute in building this kind of institution, are choosing properly, they can maintain a certain equilibrium. I think they will understand the importance of promoting local and emergent artists.

LP: What do you think about the relations between academia, municipality and the independent art scene?
SM: From my point of view, the independent art scene and academia have a [good] relation determined by people who have similar interests and beliefs, and who are working together. […] Unfortunately, I’ve never seen representatives of the municipality interested in what contemporary art is and why we, as a society, need this kind of artistic practices.

LP: What are your thoughts on the role of the cultural manager?
SM: I think cultural managers are vital for the proper development of this structure we are all part in. Given the lack of human resources sometimes the artist has to become a cultural manager. I usually prefer to think of cultural management as a team responsibility that deals with the challenges of this kind of invisible work.

LP: You have participated in several exhibitions around the country. What is the perception about the art scene in iasi?
SM: This is actually a very difficult question for me. Every time when I find myself in a new context, I receive a question like this. What’s happening in Iași? What does the art scene in Iaşi look like? And I have to be evasive, in a way, because it feels like it’s hard to stand out if you’re Iași. But I also believe that if you work hard enough, and if you are authentic with your discourse and your practice, this will help. So, this is why I’m really interested in all the initiatives and all the proposals that are coming from my colleagues, or from young artists around me and I can feel this kind of collective need of building an event or something relevant and representative for the Iași art scene. This is something I’m truly involved mentally and emotionally right now. I think we need more initiatives, like maybe another biennial, but we must not forget our legacy. Periferic was something that put Iași on the map and is something we should always keep in mind when we are trying to conceive a similar project.

LP: When you think of the independent art scene in Iaşi, what names come to mind?
SM: Matei Bejenaru, Dan Acostioaei, Silvia Amancei and Bogdan Armanu, the InSitu group (Mihai Vereştiuc, Lavinia German, Cătălin Soreanu) Anticamera (Gloria Luca and Tudor Pătraşcu), Smaranda Ursuleanu. They are the artists that I believe are most representative of the Iaşi art scene.

LP: Thank you, Sarah!
SM: My pleasure!

Sarah Muscalu (n. 1994) este o artistă care lucrează și locuiește în Iași. Interesele sale se concentrează în jurul practicilor artistice postmediale. A definitivat studiile doctorale în anul 2021, în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design a UNAGE Iași, specializarea arte vizuale. În perioada 2016-2018 a urmat în paralel programul de studii de masterat în Pictură și programul de studii de masterat în Teorii și practici în artele vizuale la aceeași universitate. A realizat o serie de expoziții personale la galerii din Iași și București, precum „Wakeful Dreams” (Galeria Aparte, Iași, 2016), „Paradoxul muncii albe” (Galeria Aparte, Iași, 2017 și Sala Mare a ICR București, 2019), „Under Construction” (Galeria Victoria, Iași, 2018), „În absența unei uitări contrafactuale” (Galeria Aparte, Iași, 2019) și „Viziuni alterate (Galeria Aparte, Iași 2020). Sarah a participat la expozițiile “Young Artists Connections `21”, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, București, 2021, “Future Perfect # 3”, curator Matei Bejenaru, MAGMA Contemporary Art Space, 2021, “Crossroads. Poems of non belonging”, curatori: Lavinia German și Cristian Nae, Iași, 2020, “Europe Wonderland// Body Space: Citizenship and Territories”, curatori: Olivia Nițiș și Dana Sarmeș, Timișoara, 2020, Jeune Création Européenne- Biennale d`art contemporain, 2019-2021, „Diploma”, București,2018.

Sarah Muscalu (1994) is a visual artist who works and lives in Iași. She obtained her PhD in visual arts in 2021 at the Faculty of Visual Arts and Design, “George Enescu” National University of Arts in Iași, Romania, where between 2016 and 2018, she followed a M.A. program in Painting and a M.A. program in Theories and Practices in the Visual Arts. Her previous solo-shows were “Wakeful Dreams” (apARTe Gallery, Iaşi, 2016), “The Paradox of the White Work” (apARTe Gallery, Iaşi, 2017), in 2018 “Under Construction” (Victoria Gallery, Iaşi), in April 2019 the “The Paradox of the White Work” project was exhibited at the Romanian Cultural Institute in Bucharest, “In the Absence of a Counterfactual Forgetfulness” (apARTe Gallery, Iaşi, 2019) and “Altered Visions” (apARTe Gallery, Iaşi, 2020). Sarah Muscalu is one of the artists selected to represent Romania at Jeune Création Européenne-Biennale d`art contemporain 2019-2021. She participated at the following group exhibitions”Young Artists Connections `21″, National Museum of Contemporary Art, Bucharest, 2021,”Future Perfect # 3″, curator Matei Bejenaru, artists: Norbert Costin, Alexandra Mereuți, Mălina Moncea, Sarah Muscalu, MAGMA Contemporary Art Space, 2021, “Crossroads. Poems of non belonging” (curators Lavinia German and Cristian Nae, Victoria Gallery, 2020),”Europe Wonderland// Body Space: Citizenship and Territories” (curators Olivia Nițiș and Dana Sarmeș, Timișoara, 2020).